Budincă din perle de tapioca

După ce am descoperit problema cu glutenul am ştiut că trebuie să găsesc alte mîncăruri, că trebuie să-mi lărgesc orizontul culinar, aşa că am luat la rînd magazinele şi am cumpărat o grămadă de ingrediente pe care nu le-am folosit pînă atunci. Aşa am pus mîna pe o pungă de perle de tapioca, la un magazin naturist local (Sano Vita, 7,50 lei/500g). Şi au stat perlele în dulap timp de vreo două luni, neatinse. Dar şi cînd am pus mîna pe 'net şi am scos de acolo reţete, să te ţii...
O jumătate de cană de perle de tapioca se pun la muiat în apă, pentru 10 minute. Se scurg şi se pun într-o oală cu 3 căni de lapte şi puţină sare. Se pune la foc mediu pînă începe să fiarbă, amestecînd continuu; deja începe să se îngroaşe, perlele încep să devină translucide. Se ia de pe foc şi se adaugă gălbenuşurile de la două ouă şi cîţiva stropi de esenţă de vanilie, amestecînd bine-bine. După ce gălbenuşurile s-au integrat, se adaugă albuşurile bătute spumă, iar amestecînd. Budinca devine acum pufoasă. Se pune apoi pe foc mediu pînă începe din nou să fiarbă, amestecînd, apoi se dă la cel mai mic foc posibil. Treptat, se adaugă o cană de zahăr, bineînţeles amestecînd. Apoi se lasă să fiarbă la cel mai mic foc posibil încă vreo 2-3 minute, amestecînd şi iar amestecînd.
Nu e chiar atît de complicat precum pare, şi se mai poate simplifica, de exemplu, adăugînd ouăle neseparate, sau sărind peste înmuiatul perlelor. Nasolul e că trebuie să stai 10 minute lipit de oală, amestecînd într-una. Dar rezultatul compensează din plin efortul.
Reţetele "lor" sînt cu nectar de mango şi cu lapte de nucă de cocos. Am cumpărat o conservă de compot de mango (Billa, 6 lei, Carrefour, 5 lei) să încerc şi aşa. Dar lapte de nucă de cocos, hm, o nucă de cocos de care se găseşte pe la noi (2 lei la supermarketuri) dă 50 ml lapte.
Varianta originală http://thaifood.about.com/od/thairecipesstepbystep/ss/sagopuddinmango_3.htm
Variantă adaptată http://www.elise.com/recipes/archives/000460tapioca_pudding.php

"Pîine" cu banane

Experimentul cu mix-ul făcut în casă seamănă mult cu reţeta de pîine cu banane (dar e mai degrabă chec decît pîine) pe care-am găsit-o pe net.
Se amestecă bine 1 cană de zahăr cu 100 g unt. Probabil că zahărul nu se va dizolva complet, dar nu-i nimic. Se separă 2 ouă, se adaugă acum doar gălbenuşurile şi se amestecă din nou. Se pasează 3 banane bine coapte şi se adaugă şi ele. Urmează 2 căni de făină de orez şi jumătate de pliculeţ de praf de copt. Se pun nuci măcinate şi fulgi de nucă de cocos, jumătate de cană. În momentul ăsta eu am îndoit lingura cu care amestecam. La sfîrşit se adaugă albuşurile făcute spumă; trebuie amestecat cu multă atenţie să nu sară albuşul pe masă, va dura ceva pînă se omogenizează totul. Se toarnă într-o tavă de cozonac unsă cu unt şi se dă la cuptor (care deja a fost încălzit) pentru 8o-90 minute. Am observat că testul cu scobitoarea este oarecum irelevant cînd foloseşti altă făină decît de grîu.
Rezultatul e delicios.
http://dieta.romedic.ro/reteta/Paine_delicioasa_cu_banane_0995.html

Mix făcut în casă

Urmărind sfaturile unui nene de pe youtube, am făcut ieri un experiment: am amestecat o cană de faină de orez, o cană de faină de soia, o cană de amidon de porumb, cîteva linguri de praf de cartofi instant şi un pliculeţ de praf de copt. Din ce a ieşit am făcut un aluat (2 ouă, lapte, apă, un pic de zahăr) şi l-am băgat la cuptor într-o tavă de cozonac pentru ceva mai mult de o oră jumate. A ieşit ceva care seamănă destul de bine cu o pîine. Poate dacă făceam doar cu apă era mai clar rezultatul.
Făină de soia şi făină de orez se găsesc la magazinele Plafar/Centrofarm (produse de Solaris Plant), cu 6,75 lei/500g, amidonul de porumb l-am luat de la alimentara de la colţ cu 5,90 lei/kg (Alex&Com srl Galaţi), cartofii instant costă cam 1,50 lei la orice supermarket, praful de copt sub 1 leu. Rezultat: 11 lei/kg mix.

McDonald's :(

Nu sînt deloc amator de fastfood-uri, dar într-o zi intru la McDonald's să iau ceva de mîncare. Bineînţeles că nu burgeri, speram să găsesc o salată bună.
O întreb pe fătuca de acolo: care salată nu conţine făină de grîu sau orice altceva din grîu? Niciuna nu conţine grîu. Bine, insist, dar bucăţile de pui din salata aia par a fi date prin făină şi prăjite. Oh, da, aveţi dreptate, dar uitaţi salata astalaltă. Nu conţine făină de grîu? Nu, dar staţi să întreb. Cheamă o altă tănţică, îi şuşoteşte ceva, asta cealaltă zice şi ea: Nimic grîu. Insist: sigur? Amîndouă în cor: Sigur. Bine, daţi-mi salata la pachet. Dau din picior vreo 5 minute, că o salată se face mai greu decît un burger, iau punguţa şi mă întorc la birou.
Deschid caserola, stupoare! Avea crutoane.

Ofertă paste din porumb la Real

La magazinele Real au ofertă la paste din porumb Arpis Pasta d'Oro, valabilă pînă pe 25 februarie. Pe ele scrie fără gluten, fără logo*. Comparativ, o pungă costă în mod normal cam 2.50-2.70 lei.
2.29 lei setul de 2 pungi de 500g.
http://www.sammills.eu/brosuri.html

* Rectificare: vechile pungi nu aveau logo. Astea au şi logo şi au un număr de autorizare de la o asociaţie din Marea Britanie.

Fulgi de orez cu ciocolată Cerbona

Aseară mi-am luat din Kaufland fulgi de orez cu ciocolată pe care scrie "gluten free". Buni, dar par a fi făcuţi din făină, aşa că parcă mai bun este orezul expandat cu cacao făcut la noi, sînt vreo două firme (una e Rommac, nu mai ţin minte care e a doua) - pe care însă nu scrie "fără gluten".
În aceeaşi serie mai sînt cîteva feluri de cereale (cu grîu). Pe site se zice că mai există nişte fulgi de porumb fără gluten, nu l-am văzut însă în magazin.
7 lei pe 375g, o cutie mare.
http://www.cerbona.hu/ro/Produse_Cerbona_Fulgi_de_cereale_Fulgi_de_orez_cu_ciocolata_Cerbi-_fara_gluten.html

Trei luni fără gluten

Am împlinit zilele trecute 3 luni de la diagnosticul de intoleranţă la gluten (urăsc cuvîntul ăsta, celiachie).
Pentru mine prima săptămînă a fost foarte interesant, era o provocare nouă şi mie-mi plac provocările. Au urmat două săptămîni demoralizate, pentru că a trebuit să conştientizez că trebuie să mă rup de felul în care am mîncat pînă acum. Apoi m-am liniştit şi am început să iau lucrurile aşa cum sînt, am simplificat tot ceea ce ţine de alimentaţie şi apoi am început să clădesc.
Acum încă clădesc: încerc ingrediente noi, încerc reţete, caut combinaţii de meniuri prin restaurante, am învăţat să vorbesc cu chelnerii. Am adăugat 3 kilograme în 3 luni şi mă apropii de recordul meu personal de greutate.

S-a mai apucat unu' să scrie... poate ai să zici. Da, pentru că atunci cînd m-am apucat eu să caut mi-a fost greu să găsesc tot ce-mi trebuie. Nu găsesc nicăieri ingredientele pe care le găseşti în reţetele de pe 'net. Nu am bugetul destul de mare cît să comand des de la firmele care aduc produse fără gluten. Nu am suficientă pricepere şi răbdare să fac eu în bucătărie reţete complicate, şi nici timp să gătesc zilnic.

Sînt un om simplu, trăiesc într-un oraş normal, am un job normal, am un buget normal (normal pentru România, adică mic), am o bucătărie normală pentru un apartament de bloc.

Aşa mănînc. Aşa trăiesc. Fără gluten.